Rispolept®

Schizofrenie Adulţi Rispolept® poate fi administrat o dată sau de două ori pe zi. Pacienţii trebuie să înceapă cu 2 mg risperidonă pe zi. Dozajul poate fi mărit în a doua zi la 4 mg. În continuare, doza poate fi menţinută neschimbată sau poate fi individualizată, dacă este necesar. La majoritatea pacienţilor dozele zilnice eficace sunt cuprinse între 4 şi 6 mg. La unii pacienţi, ar putea fi adecvată o fază mai lentă de creştere a dozei şi o doză iniţială şi de întreţinere mai mici. Dozele mai mari de 10 mg pe zi nu au demonstrat o eficacitate superioară faţă de dozele mai mici şi pot cauza o incidenţă crescută a simptomelor extrapiramidale. Nu sa evaluat siguranţa dozelor mai mari de 16 mg pe zi, de aceea nu sunt recomandate. Vârstnici Se recomandă o doză iniţială de 0,5 mg de două ori pe zi. Această doză poate fi ajustată individual cu creşteri zilnice de la 0,5 mg de două ori pe zi la 1 până la 2 mg de două ori pe zi. Copii şi adolescenţi Risperidona nu este recomandată pentru utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani cu schizofrenie din cauza lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea. Episoade maniacale în tulburarea bipolară Adulţi Rispolept® trebuie administrat o dată pe zi în fiecare zi, începând cu 2 mg risperidonă. Ajustările dozei, dacă sunt indicate, trebuie să se efectueze la intervale de cel puţin 24 de ore, cu creşteri ale dozei de 1 mg pe zi. Risperidona poate fi administrată în doze flexibile într-un interval de la 1 la 6 mg pe zi pentru a optimiza nivelul de eficacitate şi tolerabilitate al fiecărui pacient. Doze zilnice mai mari de 6 mg risperidonă nu au fost investigate la pacienţii cu episoade maniacale. Ca în cazul tuturor tratamentelor simptomatice, continuarea utilizării Rispolept® trebuie evaluată şi justificată regulat. Vârstnici Se recomandă o doză iniţială de 0,5 mg de două ori pe zi. Acest dozaj poate fi ajustat individual cu creşteri zilnice de la 0,5 mg de două ori pe zi la 1 până la 2 mg de două ori pe zi. Se recomandă precauţie, deoarece experienţa clinică la vârstnici este limitată. Copii şi adolescenţi Nu se recomandă utilizarea risperidonei la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani cu manie bipolară, din cauza lipsei datelor privind eficacitatea. Agresivitate persistentă la pacienţii cu demenţă Alzheimer moderată până la severă Se recomandă o doză iniţială de 0,25 mg de două ori pe zi. Dacă este necesar, acest dozaj poate fi ajustat individual cu creşteri de 0,25 mg de două ori pe zi, dar nu la intervale mai mici de două zile. Doza optimă este de 0,5 mg de două ori pe zi la majoritatea pacienţilor. Cu toate acestea, la unii pacienţi dozele eficace pot de 1 mg de două ori pe zi. Rispolept® nu trebuie folosit mai mult de 6 săptămâni la pacienţii cu agresivitate persistentă în demenţa Alzheimer. În timpul tratamentului, pacienţii trebuie evaluaţi frecvent şi regulat, iar necesitatea continuării administrării trebuie reevaluată. Tulburări de comportament Copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 5 şi 18 ani Rispolept® nu este recomandat copiilor cu vârsta până la 5 ani, deoarece lipsesc informațiile privind administrarea preparatului la copii până la 5 ani cu tulburări de comportament. Pentru subiecţii cu greutatea corporală ≥50 kg, se recomandă o doză iniţială de 0,5 mg o dată pe zi. Dacă este necesar, acest dozaj poate fi ajustat individual cu creşteri de 0,5 mg o dată pe zi, dar nu la intervale mai mici de două zile. Doza optimă este de 1 mg o dată pe zi pentru majoritatea pacienţilor. Totuşi, la unii pacienţi dozele eficace pot fi de 0,5 mg o dată pe zi, în timp ce alţi pacienţi pot avea nevoie de 1,5 mg o dată pe zi. Pentru subiecţii cu greutatea corporală < 50 kg, se recomandă o doză iniţială de 0,25 mg o dată pe zi. Dacă este necesar, acest dozaj poate fi ajustat individual cu creşteri de 0,25 mg o dată pe zi, dar nu la intervale mai mici de două zile. Doza optimă este de 0,5 mg o dată pe zi pentru majoritatea pacienţilor. Cu toate acestea, la unii pacienţi dozele eficace pot fi de 0,25 mg o dată pe zi, în timp ce alţi pacienţi pot avea nevoie de 0,75 mg o dată pe zi. Ca în cazul tuturor tratamentelor simptomatice, continuarea utilizării Rispolept® trebuie evaluată şi justificată regulat. Insuficienţă renală şi hepatică Pacienţii cu insuficienţă renală au o capacitate mai mică de a elimina fracţiunea activă antipsihotică decât adulţii cu funcţie renală normală. Pacienţii cu funcţia hepatică afectată au creşteri ale concentraţiei plasmatice ale fracţiunii libere a risperidonei. La pacienţii cu insuficienţă renală sau hepatică, independent de indicaţia terapeutică, doza iniţială precum şi dozele următoare trebuie înjumătăţite, iar creşterea treptată a Rispolept® trebuie folosit cu precauţie la aceste grupuri de pacienţi. Rispolept® este destinat utilizării orale, independent de mese. Se recomandă ca întreruperea tratamentului să se facă treptat. După încetarea bruscă a administrării dozelor mari de medicamente antipsihotice s-au semnalat foarte rar simptome acute de întrerupere, incluzând greaţa, vărsăturile, transpiraţiile şi insomnia. De asemenea, pot apărea recurenţe ale simptomelor psihotice şi s-a raportat apariţia tulburărilor motorii involuntare (cum sunt acatisia, distonia şi diskinezia). Schimbarea medicaţiei antipsihotice anterioare Când se consideră adecvat din punct de vedere medical, se recomandă întreruperea prin reducere treptată a medicaţiei anterioare, în acelaşi timp cu iniţierea tratamentului cu Rispolept®. De asemenea, când se consideră adecvat din punct de vedere medical, trecerea pacienţilor de la un antipsihotic cu eliberare lentă la terapia cu Rispolept® poate fi făcută înlocuind următoarea injecţie programată. Trebuie reevaluată periodic necesitatea continuării medicaţiei antipsihotice existente. Administrarea în sarcină și în perioada de alăptare

Similar altor antipsihotice, se recomandă precauţie în prescrierea risperidonei împreună cu medicamente cunoscute pentru prelungirea intervalului QT, de exemplu, antiaritmice de clasa I (de exemplu chinidină, disopiramidă, procainamidă), antiaritmice de clasa III (de exemplu, amiodaronă, sotalol), antidepresive triciclice (adică amitriptilină), antidepresive tetraciclice (adică maprotilină), unele antihistaminice, alte antipsihotice, unele antimalarice (adică derivaţi de chinină şi meflochina) şi cu medicamente care determină dezechilibru electrolitic (hipocalcemie, hipomagneziemie), bradicardie sau cele care inhibă metabolizarea hepatică a risperidonei. Aceasta listă indică anumite medicamente, dar nu este exhaustivă. Posibilitatea ca Rispolept® să afecteze alte medicamente Risperidona trebuie folosită cu precauţie în asociere cu alte substanţe active la nivel nervos central, în special cu alcoolul etilic, opiaceele, antihistaminicele şi benzodiazepinele, din cauza riscului crescut de sedare. Rispolept® poate antagoniza efectul levodopa şi al altor agonişti dopaminergici. În cazul în care această asociere este considerată necesară, în special în stadiile avansate ale bolii Parkinson, trebuie prescrisă doza minimă eficace pentru fiecare tip de medicament. Ulterior punerii pe piaţă s-a observat hipotensiune arterială semnificativă clinic în cazul administrării risperidonei concomitent cu tratamentul antihipertensiv. Rispolept® nu prezintă un efect relevant clinic asupra farmacocineticii litiului, valproatului, digoxinei sau topiramatului. Posibilitatea ca alte medicamente să afecteze Rispolept® Carbamazepina scade concentraţia plasmatică a fracţiunii antipsihotice active a risperidonei. Efecte similare se pot constata de exemplu cu rifampicină, fenitoină şi fenobarbital care au, de asemenea, efect inductor enzimatic asupra CYP 3A4 hepatice, precum şi asupra glicoproteinei P. Atunci când carbamazepina sau alţi inductori ai enzimelor hepatice CYP 3A4 /glicoproteina P (P-gp) sunt introduşi sau excluşi din tratament, medicul trebuie să reevalueze doza de Rispolept®. Fluoxetina şi paroxetina, inhibitori ai CYP 2D6, cresc concentraţia plasmatică a risperidonei, dar mai puţin în ceea ce priveşte fracţiunea cu activitate antipsihotică. Se estimează că alţi inhibitori ai CYP 2D6, cum este chinidina, pot să afecteze concentraţiile plasmatice ale risperidonei într-un mod similar. Când administrarea concomitentă a fluoxetinei sau paroxetinei este iniţiată sau întreruptă, medicul trebuie să reevalueze doza de Rispolept®. Verapamil, un inhibitor al CYP 3A4 şi P-gp, creşte concentraţia plasmatică a risperidonei. Galantamina şi donepezilul nu prezintă un efect clinic relevant asupra farmacocineticii risperidonei şi asupra fracţiunii cu activitate antipsihotică. Fenotiazinele, antidepresivele triciclice şi unele beta-blocante adrenergice pot creşte concentraţiile plasmatice ale risperidonei, dar nu pe acelea ale fracţiunii active antipsihotic. Amitriptilina nu influenţează farmacocinetica risperidonei sau fracţiunea activă antipsihotic. Cimetidina şi ranitidina cresc biodisponibilitatea risperidonei, dar numai marginal pe cea a fracţiunii active antipsihotic. Eritromicina, un inhibitor al CYP 3A4, nu modifică farmacocinetica risperidonei şi a fracţiunii cu activitate antipsihotică. Folosirea asociată de psihostimulante (de exemplu, metilfenidat) şi Rispolept® la copii şi adolescenţi nu a alterat farmacocinetica şi eficacitatea Rispolept®. Nu se recomandă utilizarea concomitentă a Rispolept® oral cu paliperidonă, deoarece paliperidona este metabolitul activ al risperidonei şi asocierea acestora poate duce la expunerea sumată la fracţiunea activă antipsihotică. Copii și adolescenți Studiile de interacțiune au fost efectuate doar la adulți. PREZENTARE, AMBALAJ Comprimate filmate 2 mg. Câte 10 comprimate filmate în blister, câte 2 blistere împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie de carton.

Nu există studii adecvate privind utilizarea risperidonei la femeile gravide. Risperidona nu a manifestat teratogenitate în studiile pe animale, însă au fost observate alte tipuri de toxicitate reproductivă. Riscul potențial pentru om este necunoscut. Dacă femeia a administrat medicamente antipsihotice (inclusiv risperidonă) în trimestrul III de sarcină, nou-născuții sunt expuși riscului de apariție a tulburărilor extrapiramidale și/sau a sindromului rebound de divers grad. Aceste simptome pot include agitație, hipertonus, hipotonus, tremor, somnolență, tulburări respiratorii, dificultăți în alăptarea la sân; de aceea nou-născuții trebuie monitorizați cu atenție. Rispolept® nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor în care este absolut necesar, când beneficiul scontat pentru mamă depășește riscul potențial pentru făt. Dacă în timpul sarcinii este necesară întreruperea tratamentului, aceasta nu trebuie făcută brusc. În studiile la animale, risperidona şi 9 hidroxi-risperidona se excretă în lapte. De asemenea, la om s-a demonstrat, că risperidona şi 9 hidroxi-risperidona se excretă în laptele uman în cantităţi mici. Nu există date disponibile în legătură cu reacţiile adverse în cazul alăptării nou-născuţilor. De aceea, trebuie evaluat avantajul alăptării comparativ cu riscurile potenţiale pentru copil. Fertilitatea Similar altor medicamente – antagoniști ai receptorilor D2-dopaminergici, risperidona majorează nivelul prolactinei. Hiperprolactinemia poate inhiba eliberarea de hormon eliberator de gonadotropine (GnRH) de către hipotalamus, ce conduce la scăderea secreției hipofizare de gonadotropină. Aceasta, la rândul său, poate inhiba funcția reproductivă datorită dereglării sintezei steroizilor în glandele sexuale atât la femei, cât și la bărbați. În studiile preclinice nu au fost observate efecte semnificative. Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Rispolept® are influenţă minoră sau moderată asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje datorită efectelor potenţiale vizuale şi asupra sistemului nervos. În timpul tratamentului, până la determinarea sensibilității individuale la risperidonă, pacienţii trebuie sfătuiţi să nu conducă vehicule sau să folosească utilaje..

A se păstra la temperatura 15-30 ºC. A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor! TERMEN DE VALABILITATE 3 ani. A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj. STATUTUL LEGAL Cu prescripţie medicală. DATA ULTIMEI REVIZUIRI A TEXTULUI Iulie 2013 DEŢINĂTORUL CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE Johnson&Johnson SRL, Rusia 121614, Moscova, str. Krilatskaya, 17/2 Tel.: (495) 755-83-57 Fax: (495) 755-83-58 NUMELE ŞI ADRESA PRODUCĂTORULUI Janssen Cilag SpA, Italia Via S. Janssen 04010 Borgo San Michele, Latina La apariţia oricărei reacţii adverse informaţi secţia de farmacovigilenţă a Agenţiei Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (tel.: 0 22 88 43 38)

1 comprimat filmat conţine: substanţe active: risperidonă 2 mg; excipienți: nucleul - lactoză monohidrat 130 mg, amidon de porumb 44 mg, hipromeloză 2910 mPa.s 2 mg, laurilisulfat de sodiu 0,4 mg, celuloză microcristalină 20 mg, stearat de magneziu 1 mg, dioxid de siliciu coloidal 0,6 mg; filmul - hipromeloză 2910 mPa.s 4 mg, propilenglicol 1 mg, talc 1,2 mg, dioxid de titan 2 mg, colorant Sunset Yellow (E 110) 0,05 mg. FORMA FARMACEUTICĂ. Comprimate filmate. DESCRIEREA MEDICAMENTULUI Comprimate filmate ovale, biconvexe, de culoare oranj-deschis, cu linie mediană, având marcat "Ris" pe o parte a comprimatului și "2" – pe partea opusă. GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ ŞI CODUL ATC Alte antipsihotice, N05AX08 PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE Proprietăţi farmacodinamice Mecanismul de acţiune Risperidona este un antagonist monoaminergic selectiv cu proprietăţi unice. Are o mare afinitate cu receptorii serotoninergici 5-HT2 şi dopaminergici D2. Risperidona se leagă, de asemenea, de receptorii alfa1-adrenergici şi, cu o afinitate mai mică, de receptorii H1-histaminergici şi alpha2-adrenergici. Risperidona nu are afinitate pentru receptorii colinergici. Deşi risperidona este un antagonist D2 puternic, fiind considerată eficace în ameliorarea simptomelor schizofreniei, aceasta determină într-o proporţie mai mică deprimarea activităţilor motorii şi inducerea catalepsiei decât antipsihoticele clasice. Antagonismul echilibrat la nivel central serotoninergic şi dopaminergic poate reduce incidenţa reacţiilor adverse extrapiramidale şi extinde activitatea terapeutică la simptomele negative şi afective ale schizofreniei. Efecte farmacodinamice Schizofrenie Eficacitatea risperidonei în tratamentul pe termen scurt al schizofreniei a fost stabilită în patru studii, cu durata de 4 până la 8 săptămâni, care au înrolat peste 2500 de pacienţi, care au îndeplinit criteriile DSM-IV pentru schizofrenie. Într-un studiu de 6 săptămâni, controlat cu placebo, care a implicat creşterea treptată a dozei de risperidonă până la 10 mg pe zi administrată de două ori pe zi, risperidona a fost superioară faţă de placebo în scorul total al Scalei de Punctare Psihiatrică Succintă 2 (BPRS).